Tagliata di Filetto con Rucola e Parmigiano

La Trattoria Verdi (Emanoil Porumbaru  9), mancarea asta o gasiti printre salate. File de vitel, rucola si parmezan. Fileul vine sub forma de fasiute aproape transparente de carne frageda de vitel, “trase” rapid la tigaie, servite in sosul in care-au fost prajite cu parmezan, rucola, piper proaspat macinat si lamaie.  Pe care dac-o storci peste amestecul mentionat mai sus, iese cevade pomenit la dusmani cand vrei sa-i faci sa sufere de neputinta. Serios, incercati.
A doua oara am vrut sa-ncerc felul asta de mancare la o terasa obscura,  La misto, situata pe undeva pe langa Cuba (care se afla in renovare si am fost nevoiti sa alegem prima chestie din vecinatate). Intre timp, s-au mutat in Tineretului si au scos felul asta din meniu. Bine, mancarea se numea putin altfel, dar ingredinetele erau aceleasi, asa ca m-am aruncat, plina de pofte, sa comand.  Am primit destul de rapid o farfurie cu o bucata de carne acoperita cu un maldar (e-fec-tiv!) de parmezan si frunze de rucola.  Bucata de carne era intreaga, cat o friptura sanatoasa in sange, barbatoasa, ca pentru un tractorist flamand.  Am aflat imediat ce-am taiat din ea de ce: nu era nici pe departe file de vitel, ci o halca enorma de ceafa de porc la gratar.  Nu si-au cerut scuze. N-am insistat, eram invitata impreuna cu toata echipa la aniversarea sefului nostru, numai un scandal mic lipsea.
Cei de la Eden (Balcesti 9) macar sunt onesti, n-au pretentii: in meniu se afla o mancare similara, dar care in loc de rucola e servita cu frunze de salata verde. Am cerut rucola si am primit rucola. Preventiv, domnisoara m-a anuntat ca s-ar putea sa coste putin mai mult; n-am protestat, dar nici n-a costat mai mult.  Carnea nu s-a topit in gura ca la Verdi, a fost mai degraba crocanta, dar nici pretul nu m-a facut sa ma astept la mai mult. Cand ti-e foame, face toti banii.  Am incercat de 3 ori pana acum, personalul ne sufla si-n bors numa’ sa ne simtim bine. Ptiu, sa nu-i deochi!
Azi m-am enervat. Cred ca v-ati dat seama deja ca de asta scriu. Am decis azi sa ne facem de cap in pauza de pranz, asa ca ne-am imbarcat toata echipa si-am iesit sa luam masa “in oras”. Noi lucram in Pipera, “in oras”-ul asta inseamna pentru noi de fapt in afara orasului. Am nimerit, fara sa planuim, la Trattoria Il Calcio Pipera (Erou Iancu Nicolae 12-26).  Ne-a iesit in cale, am intrat, ne-am instalat, toata lumea a comandat salate, eu voiam Filetto gorgonzola e noci.  Ar fi durat cam mult prepararea. Bine. Atunci, Straccetti di filetto con rucola e parmigiano. Va amintiti ce v-am spus, mancarea asta, bine facuta, e de povestit dusmanilor ca sa moara de neputinta.
Asa am murit eu, stiind ce-as fi putut manca, atunci cand am vazut c-am primit, de fapt, carne de vitel (buna, tre’ sa recunosc) cu trei bucatele (trii ciri, s-ar zice la mine acasa) de parmezan si multe-multe feliute de rosii. WTF.
“Stiti, nu mai aveam rucola. De fapt, aveam, da’ era urata. Adica, era galbena si n-am vrut sa v-o aduc asa.”
Ex-cep-tio-nal, doamna Rodica!
Pai si de ce nu mi-ai spus de la inceput, poate alegeam altceva, ca vita cu branza si rosii pot manca si-acasa! Si nu ma costa 30 de lei!!!
La Trattoria Verdi (Emanoil Porumbaru  9), mancarea asta o gasiti printre salate. File de vitel, rucola si parmezan. Fileul vine sub forma de fasiute aproape transparente de carne frageda de vitel, “trase” rapid la tigaie, servite in sosul in care-au fost prajite cu parmezan, rucola, piper proaspat macinat si lamaie.  Pe care dac-o storci peste amestecul mentionat mai sus, iese cevade pomenit la dusmani cand vrei sa-i faci sa sufere de neputinta. Serios, incercati.
A doua oara am vrut sa-ncerc felul asta de mancare la o terasa obscura,  La misto, situata pe undeva pe langa Cuba (care se afla in renovare si am fost nevoiti sa alegem prima chestie din vecinatate). Intre timp, s-au mutat in Tineretului si au scos felul asta din meniu. Bine, mancarea se numea putin altfel, dar ingredinetele erau aceleasi, asa ca m-am aruncat, plina de pofte, sa comand.  Am primit destul de rapid o farfurie cu o bucata de carne acoperita cu un maldar (e-fec-tiv!) de parmezan si frunze de rucola.  Bucata de carne era intreaga, cat o friptura sanatoasa in sange, barbatoasa, ca pentru un tractorist flamand.  Am aflat imediat ce-am taiat din ea de ce: nu era nici pe departe file de vitel, ci o halca enorma de ceafa de porc la gratar.  Nu si-au cerut scuze. N-am insistat, eram invitata impreuna cu toata echipa la aniversarea sefului nostru, numai un scandal mic lipsea.
Cei de la Eden (Balcesti 9) macar sunt onesti, n-au pretentii: in meniu se afla o mancare similara, dar care in loc de rucola e servita cu frunze de salata verde. Am cerut rucola si am primit rucola. Preventiv, domnisoara m-a anuntat ca s-ar putea sa coste putin mai mult; n-am protestat, dar nici n-a costat mai mult.  Carnea nu s-a topit in gura ca la Verdi, a fost mai degraba crocanta, dar nici pretul nu m-a facut sa ma astept la mai mult. Cand ti-e foame, face toti banii.  Am incercat de 3 ori pana acum, personalul ne sufla si-n bors numa’ sa ne simtim bine. Ptiu, sa nu-i deochi!
Azi m-am enervat. Cred ca v-ati dat seama deja ca de asta scriu. Am decis azi sa ne facem de cap in pauza de pranz, asa ca ne-am imbarcat toata echipa si-am iesit sa luam masa “in oras”. Noi lucram in Pipera, “in oras”-ul asta inseamna pentru noi de fapt in afara orasului. Am nimerit, fara sa planuim, la Trattoria Il Calcio Pipera (Erou Iancu Nicolae 12-26).  Ne-a iesit in cale, am intrat, ne-am instalat, toata lumea a comandat salate, eu voiam Filetto gorgonzola e noci.  Ar fi durat cam mult prepararea. Bine. Atunci, Straccetti di filetto con rucola e parmigiano. Va amintiti ce v-am spus, mancarea asta, bine facuta, e de povestit dusmanilor ca sa moara de neputinta.
Asa am murit eu, stiind ce-as fi putut manca, atunci cand am vazut c-am primit, de fapt, carne de vitel (buna, tre’ sa recunosc) cu trei bucatele (trii ciri, s-ar zice la mine acasa) de parmezan si multe-multe feliute de rosii. WTF.
“Stiti, nu mai aveam rucola. De fapt, aveam, da’ era urata. Adica, era galbena si n-am vrut sa v-o aduc asa.”
Ex-cep-tio-nal, doamna Rodica!
Pai si de ce nu mi-ai spus de la inceput, poate alegeam altceva, ca vita cu branza si rosii pot manca si-acasa! Si nu ma costa 30 de lei!!!

Lasă un răspuns