Deci, mie imi place smantana!

Deci unu:
mie imi place smantana.
(Degeaba  ridicati din spranceana: colesterolul meu se lafaie de-a dreptul, relaxat, bine-merçi, pe la mijlocul intervalului de normalitate, gadilat indeaproape la talpi de prietenele lui, trigliceridele.)
Vacantele de vara aveau, pentru mine, gust de rosii fierbinti de soare, de agrise verzi si aspre la pipait (amintiti-va obrajii barbatului iubit, cand poarta “barba di tri giorni”: m,m,m!), furate din gradina de sub brazi, si de pojghita de smantana dulce, prin care lasam dare cu degetul, de pe oalele cu lapte lasate de bunica la rece.
Gustul acelei smantani l-am regasit recent in cutiile cu smantana dulce 30% de la La Dorna (nu, nu e platita – inca – publicitatea!).
Am gustat-o pusa-n ceai negru, in cafea cu putin hel (cardamon), cu capsuni nealtoite, cu bors de sfecla rosie, cu mult patrunjel si zeama de lamaie, cu salata de rosii, cu …orice.
Dar cel mai si cel mai bine a fost cand am facut-o inghetata.
Deci doi:
mie imi place cu nesimtire inghetata din smantana dulce.
Am facut asa:
Crème anglaise mai intai.
Am pus intr-un vas 8-10 galbenusuri de ou, vreo 200 de grame de zahar fin, si-am bagat mixerul in ele, pana s-au facut crema.
In alt vas, pe foc mic-mic, am turnat un litru de smantana din cea mai sus-mentionata. In smantana am pus un baton de scortisoara si un cub de ghimbir (originalul se face cu vanilie, dar era prea mult pentru ceea ce urma). Le-am lasat sa se infierbante (nu sa fiarba!).
Am dat usor deoparte oala de pe foc, am luat un polonic de smantana fierbinte si, turnand-o in fir subtiiiire, am amestecat-o cu crema de galbenusuri. Ideea este sa “temperezi” galbenusurile, sa le faci sa se imprieteneasca putin cu smnatana fierbinte, ca sa nu se inchege cand e sa le mariti. Daca crema de ou e prea groasa, mai pui si un al doilea polonic de smantana, pana ajunge la consistenta unui aluat de clatite.
Dupa aceea, am pus oala cu restul de smantana inapoi pe foc si am inceput operatiunea inversa: turnatul cremei de galbenusuri in smantana din oala, tot in fir subtire, amestecand continuu, pana cand galbenusurile “temperate” sunt incorporate de tot in smantana calda.
De obicei asta e momentul in care, daca dau cu degetul pe lingura de lemn cu care amestec minunea, ramane in urma o dara, ca pe vremea cand furam smantana de pe lapte.
Gata, stingfocul si las sa se racoreasca. Gust mai intai, desigur, ca e bun si merita!
(pentru cei grabiti, o nemaipomenita lectie vizuala pentru ce-am povestit mai sus se gaseste aici)
Apoi: Cirese prajite
Arunc doua maini pline de cirese (masurate dupa ce le curat de samburi) intr-o tigaie cu unt care se topeste. Rad repede desupra o jumatate de nucsoara, presar un praf de scortisoara macinata, pudrez  cu nu mai mult de o boare de zahar, las sa se “caleasca” putin, si cand ciresele
incep sa para facute, fara sa fie fierte, sting focul si le las sa se raceasca.
Amestec ciresele prajite cu jumatate din sosul de smantana si obtin inghetata de cirese prajite.
Nu in cele din urma, nectarine prajite
Cam 750 de grame de nectarine, taiate cuburi, se pun in unt fierbinte, exact ca mai sus. Diferenta e data de condimente: ghimbir ras marunt, cam 2 cm de radacina decojita, putin piper negru macinat fin si putin cardamon macinat. Pudrez usooooor cu zahar, las sa se inmoaie putin nectarinele, iau de pe foc, racesc, amestec cu a doua jumatate din compozitia de smantana si obtin inghetata de nectarine prajite.
Puteti sa-mi ziceti grasu’contrabasu’, io in week-end fac si inghetata de peanut butter cu praline belgiene, de data asta cu smantana 15% si lapte!   Deci, imi place, da?
Deci unu:
mie imi place smantana.
(Degeaba  ridicati din spranceana: colesterolul meu se lafaie de-a dreptul, relaxat, bine-merçi, pe la mijlocul intervalului de normalitate, gadilat indeaproape la talpi de prietenele lui, trigliceridele.)
Vacantele de vara aveau, pentru mine, gust de rosii fierbinti de soare, de agrise verzi si aspre la pipait (amintiti-va obrajii barbatului iubit, cand poarta “barba di tri giorni”: m,m,m!), furate din gradina de sub brazi, si de pojghita de smantana dulce, prin care lasam dare cu degetul, de pe oalele cu lapte lasate de bunica la rece.
Gustul acelei smantani l-am regasit recent in cutiile cu smantana dulce 30% de la La Dorna (nu, nu e platita – inca – publicitatea!).
Am gustat-o pusa-n ceai negru, in cafea cu putin hel (cardamon), cu capsuni nealtoite, cu bors de sfecla rosie, cu mult patrunjel si zeama de lamaie, cu salata de rosii, cu …orice.
Dar cel mai si cel mai bine a fost cand am facut-o inghetata.
Deci doi:
mie imi place cu nesimtire inghetata din smantana dulce.
Am facut asa:
Crème anglaise mai intai.
Am pus intr-un vas 8-10 galbenusuri de ou, vreo 200 de grame de zahar fin, si-am bagat mixerul in ele, pana s-au facut crema.
In alt vas, pe foc mic-mic, am turnat un litru de smantana din cea mai sus-mentionata. In smantana am pus un baton de scortisoara si un cub de ghimbir (originalul se face cu vanilie, dar era prea mult pentru ceea ce urma). Le-am lasat sa se infierbante (nu sa fiarba!).
Am dat usor deoparte oala de pe foc, am luat un polonic de smantana fierbinte si, turnand-o in fir subtiiiire, am amestecat-o cu crema de galbenusuri. Ideea este sa “temperezi” galbenusurile, sa le faci sa se imprieteneasca putin cu smnatana fierbinte, ca sa nu se inchege cand e sa le mariti. Daca crema de ou e prea groasa, mai pui si un al doilea polonic de smantana, pana ajunge la consistenta unui aluat de clatite.
Dupa aceea, am pus oala cu restul de smantana inapoi pe foc si am inceput operatiunea inversa: turnatul cremei de galbenusuri in smantana din oala, tot in fir subtire, amestecand continuu, pana cand galbenusurile “temperate” sunt incorporate de tot in smantana calda.
De obicei asta e momentul in care, daca dau cu degetul pe lingura de lemn cu care amestec minunea, ramane in urma o dara, ca pe vremea cand furam smantana de pe lapte.
Gata, stingfocul si las sa se racoreasca. Gust mai intai, desigur, ca e bun si merita!
(pentru cei grabiti, o nemaipomenita lectie vizuala pentru ce-am povestit mai sus se gaseste aici)
Apoi: Cirese prajite
Arunc doua maini pline de cirese (masurate dupa ce le curat de samburi) intr-o tigaie cu unt care se topeste. Rad repede desupra o jumatate de nucsoara, presar un praf de scortisoara macinata, pudrez  cu nu mai mult de o boare de zahar, las sa se “caleasca” putin, si cand ciresele
incep sa para facute, fara sa fie fierte, sting focul si le las sa se raceasca.
Amestec ciresele prajite cu jumatate din sosul de smantana si obtin inghetata de cirese prajite.
Nu in cele din urma, nectarine prajite
Cam 750 de grame de nectarine, taiate cuburi, se pun in unt fierbinte, exact ca mai sus. Diferenta e data de condimente: ghimbir ras marunt, cam 2 cm de radacina decojita, putin piper negru macinat fin si putin cardamon macinat. Pudrez usooooor cu zahar, las sa se inmoaie putin nectarinele, iau de pe foc, racesc, amestec cu a doua jumatate din compozitia de smantana si obtin inghetata de nectarine prajite.
Puteti sa-mi ziceti grasu’contrabasu’, io in week-end fac si inghetata de peanut butter cu praline belgiene, de data asta cu smantana 15% si lapte!   Deci, imi place, da?

Lasă un răspuns