ce visez eu la metrou

Daca voi ati fi fetele mele (prietenele cu care ma vad frecvent si carora le spun de toate), atunci eu as sta acum la bar, cu o Margarita in fata, si as incepe asa:
“Deci:”
(zicand “deci”, eu chiar vizualizez cele doua puncte care dau startul povestii; de fapt, il spun pe “deci” pentru ca fara el n-as putea incepe povestea cu doua puncte)
“M-am indragostit.”
“Iar?”
“De un coleg. E ungur, locuieste la Paris si vorbeste o engleza cald-amaruie si linistitoare, ca un ceai de sunatoare.”
“Si…?”
“Cruda realitate e ca el nu stie. Si nici n-o sa.
Coapta realitate e ca am chef sa-i gatesc piept de gasca cu fructe confiate si coniac.”
Asa deci.
Durerea vietii e ca n-am timp sa merg al supermarchet sa cumpar pieptul ala de gasca.  Iac-asa se iroseste bunatate de indragosteala.
Daca voi ati fi fetele mele (prietenele cu care ma vad frecvent si carora le spun de toate), atunci eu as sta acum la bar, cu o Margarita in fata, si as incepe asa:
“Deci:”
(zicand “deci”, eu chiar vizualizez cele doua puncte care dau startul povestii; de fapt, il spun pe “deci” pentru ca fara el n-as putea incepe povestea cu doua puncte)
“M-am indragostit.”
“Iar?”
“De un coleg. E ungur, locuieste la Paris si vorbeste o engleza cald-amaruie si linistitoare, ca un ceai de sunatoare.”
“Si…?”
“Cruda realitate e ca el nu stie. Si nici n-o sa.
Coapta realitate e ca am chef sa-i gatesc piept de gasca cu fructe confiate si coniac.”
Asa deci.
Durerea vietii e ca n-am timp sa merg al supermarchet sa cumpar pieptul ala de gasca.  Iac-asa se iroseste bunatate de indragosteala.

Lasă un răspuns